June 25, 2017, 11:37 pm
Home Obiceiuri si traditii
Obiceiuri si traditii

Manifestările dedicate sărbătorilor de iarnă fac parte din tradiţia poporului român, fiind extraordinar de variate în forma lor, de cea mai mare însemnătate bucurându-se în Moldova.

Pentru aceste obiceiuri de iarna pregătirile încep de la începutul postului Crăciunului, prin repetiţii ale celor ce  se vor organiza în cete pentru a colinda şi ura.

Cele mai vechi obiceiuri sunt ceata de urători, capra cu alai, căiuţii, capra cu ofiţeri. Fiecare membru îşi procură sau îşi confecţionează recuzitele necesare: tobă, buhai, zgardă cu clo pot, mască, camalaucă pentru urs (capul ursului), scheletul căiuţilor, împodobirea căiuţilor cu panglică îngustă şi lată, batiste frumos cusute, găitan pentru frâu confecţionat din mărgele, împodobirea căciulii sau a chipiului, opinci, făcându-şi obiele albe capastrate cu fir roşu în partea de  sus, haine specifice caprei cu ofiţeri, epoleţi îngheţaţi, săbii, haine de turc ş.a.

Repetiţiile se fac la fiecare membru în câte o seară, urmărită cu atenţie de flăcăii şi oamenii care stăpânesc bine tradiţia. La repetiţie vine şi taraful care va cânta, dar în lipsa lui un cetăţean care cântă din fluier. Se repetă până când toţi execută bine mişcările sau rolurile impuse.

Înaintea Crăciunului se taie porcul. Gospodarul serveşte pe cei care-i ajută cu ţuică, vin apoi se face o friptură pe cinste la care mânâncă toţi. Ca obicei, după ce a fost curăţat porcul, înainte de a fi cenătuit, i se face pe frunte semnul sfintei cruci, urându-i-se gospodarului să-l mănânce sănătos.

Se prepară de către gazdă, ajutată şi de vecine, rude sau prieteni, cârnaţi, chişcă, tobă, sângerete, caltaboşi; condimentele folosite sunt foarte puţine: sare, foi de dafin, piper, usturoi. Carnea pentru cârnaţi şi chişcă se toacă pe fund de lemn cu satârul.

Ajunul Crăciunului era, este şi va fi mult aşteptat de toţi creştinii. În seara Ajunului, cete de copiii şi apoi corul bisericii merg să colinde şi sunt răsplătiţi cu nuci, mere, şi ceva bani.

În zilele de Căciun se merge cu steaua, se fac vizite (copii merg la părinţi, la nănaşi, la cumetri, la prieteni, vecini ).

În a doua şi a treia zi de Crăciun, tineretul merge la hora satului, apoi seara la bal. Şi hora şi balul sunt gratuite, cheltuielile fiind suportate de către cei ce organizează cetele de mascaţi: căiuţi, capră, jian. Fetele şi flăcăii care participă la aceste petreceri sunt obligaţi să  primescă la rândul lor aceste cete.

Cetele se adună în ziua de 31 decembrie în faţa primăriei, prezintă programul, apoi primesc o autorizaţie pe baza căreia pot să meargă prin sat.

Fiecare ceată are mascaţii ei, care îşi confecţionează măşti cât mai dichisite şi cât mai comice. Mascaţii merg în faţa cetei întrebând  gospodarul dacă-i primeşte. Când sunt primiţi fac fel de fel de glume, cele mai multe dispunând de un umor ţărănesc sănătos.

Înspre seară, copiii încep a ura, când consideră că gospodinele au copt colacii. Când ajung la poarta gospodarului, copiii întreabă: „Primiţi cu uratul!”. Dacă sunt primiţi, gazda cu mult bun simţ ascultă urătura, apoi le mulţumeşte frumos şi cuviincios, rugându-i să primească nuci, colacii, mere şi ceva bani. Copiii le mulţumesc şi le urează: „La mulţi ani!”.

În prima zi a Anului Nou, de Sfântul Vasile, copiii umblă cu semănatul (sorcovitul), iar gospodarii primesc cetele ce au fost organizate.

Toate aceste urături, jocuri contribuie la buna dispoziţie a oamenilor, îi fac să uite de necazuri şi supărări, adesea împăcându-se cu cei cu care s-au certat în cursul anului.

Urmează cele două sărbători creştine: Boboteaza şi Sfântul Ioan Botezătorul. În ajunul Bobotezei preotul merge prin sat cu stropitul cu agheazmă a caselor, având cofa cu agheazmă, mănunchiul cu busuioc iar de partea de jos a crucii este legat fuiorul de cânepă. În faţa preotului merg copiii strigând: „Chiralesa! Chiralesa! Chiralesa!” pentru ca gospodarii să deschidă poarta, uşa casei, ca să intre preotul şi dascălul.  Gospodarii, în afară de plată, dau preotului şi un fuior de cânepă. Dacă Boboteaza găseşte timpul călduros, se spune că va urma o perioadă de frig, dacă este frig, se va produce dezgheţul.