Image

VA URĂM BUN VENIT PE SITE-UL

COMUNEI BORLEȘTI

Sunt onorat sa ma prezint astazi in fata dumneavoastra in calitate de PRIMAR al comunei Borlești.

Sunt conștient de responsabilitatea pe care o am si impreuna cu toata echipa mea voi depune toate eforturile pentru a aduce și implementa proiecte necesare și utile în toata comuna noastra.

Transparenţa actului administrativ şi implicarea cetăţenilor în luarea deciziilor de interes major sunt coordonatele de bază ale activităţii mele iar ca primar vă asigur de disponibilitatea instituţiei pe care o reprezint de a fi oricând un partener de dialog cu locuitorii comunei.

Prin intermediul acestui site dorim sa oferim tuturor vizitatorilor informatii generale despre primaria, consiliul local si alte institutii locale din comuna Borlești, precum si date despre istoria, economia, cultura si traditiile localitatii noastre.

O atentie deosebita vom acorda cetatenilor comunei noastre plecati in strainatate urmand a veni in intampinarea lor si a le oferi, intr-o sectiune speciala, informatii si formulare utile .

Nu ezitati sa ne contactati pentru intrebari, sugestii si comentarii privind informatiile prezentate pe site sau orice alt subiect de interes pentru dumneavoastra.

GEORGE MUTU

Primar

ACCES RAPID

SECTIUNE INFORMATII DE INTERES PUBLIC

Chestionar 1

Elaborăm Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Borlești, județul Neamț și vrem să aflăm opinia voastră pentru elaborarea planului de proiecte pe care le vom implementa în perioada următoare!

Anunturi si comunicate

Anunturi si comunicate de interes public

Chestionar 2

Elaborăm Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Borlești, județul Neamț și vrem să aflăm opinia voastră pentru elaborarea planului de proiecte pe care le vom implementa în perioada următoare!

Materiale informative COVID19

Materiale informative despre COVID19

Inregistrare video sedinte Consiliu local

Inregistrarea video a sedintei Consiliului Local Borlesti din data de 25.02.2021

Serviciul Public de Asistenta Sociala

Prezentare SPAS Borlesti, formulare utile

Informatii conform L544

Legislatie, formular solicitare informatii publice, modalitati de conestate, rapoarte de implementare L544 etc

Lista AC si CU

Lista certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de construire emise in anul 2020

Publicatii casatorie

Publicatiile de casatorie emise in anul 2020

Bugete si executii bugetare

Bugetul de venituri si cheltuieli si executiile bugetare

Formulare electronice

Formulare electronice registru agricol, urbanism, asistenta sociala si taxe si impozite

Strategia Nationala Anticoruptie

Plan de integritate al comunei Borlesti, judetul Neamt pentru 2016-2020

Oferte vanzare teren extravilan

Oferte vanzare teren extravilan pe anul 2020

Lista functii conform L153/2017

Lista functiilor publice publicate conform prevederi art. 33 (1) din legea nr.153/2017

Declaratii de avere si interese

Declaratiile de avere si interese a fuctionarilor publici si consilierilor locali

SCURTA PREZENTARE

COMUNA BORLESTI

Scurt istoric
Scurt istoric

Cercetările arheologice pe teritoriul comunei au fost făcute de către Constantin Mătasă director al tânărului muzeu de arheologie din Piatra Neamţ, cercetări continuate de către Muzeul de istorie judeţean din Piatra Neamţ cu dese colaborări a Academiei Române sau ale Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi cât şi de entuziaşti cercetători locali.
Din studiile efectuate s-au descoperit urme arheologice din perioada comunei primitive din diferite etape. Paleoliticul, epoca veche a pietrei şi-a lăsat urmele materiale pe teritoriul comunei prin aşezarea de vânători paleolitici descoperită pe dealul Fluturelui (drumul spre Tazlău).
Pe teritoriul comunei Borleşti s-au găsit numeroase urme neolitice.Astfel, la Ruseni şi pe Dealul Cucului s-au găsit cioburi şi câteva silexuri. Analiza ceramicei a stabilit că urmele aparţin fazei Precucuteni.Iar pe dealurile Osoiului, Blancului şi Gruiului s-a găsit ceramică din cultura Cucuteni B, fără decor, bucăţi de chirpic, râşniţe, topoare din piatră şi aşchii de cremene.Toate trei descoperiri sunt spre satul Mastacăn unde s-au mai descoperit urme ale culturii Cucuteni la Runcul din Deal şi la Marginea (nordul satului Mastacăn), unde s-a găsit o frumoasă aşezare Cucuteni care pare să se continuă şi în epoca bronzului.La Borleşti, pe Dealul Mare, s-au găsit urme arheologice din Cucuteni B, iar la Târla lui Sărăcilă s-au descoperit cioburi cucuteniene, dar fără a se putea stabili exact faza căreia aparţin. O frumoasă aşezare neolitică s-a descoperit la Ruseni, într-opoziţie strategică bine aleasă.
Epoca bronzului este prezentă pe teritoriul comunei prin uneltele de bronz şi aramă, unelte care arată că saltul uriaş făcut de societatea omenească primitivă în plan tehnologic şi social.
Cea mai importantă descoperire este depozitul de topoare de bronz de la Runcul din Deal în anul 1958 în timpul unor lucrări agricole, pe versantul de vest-sud-vest al Dealului Runcu. Topoarele, şase la numărul, unul pierdut, se găseau într-un vas tip amforă, se găsesc la Muzeul judeţean de Istorie Piatra Neamţ.Două topoare de aramă şi trei de bronz, patinate dar bine păstrate, cu gaură la înmănuşare şi alte particularităţi le plasează în etapa de dezvoltare Costişa, pe la mijlocul mileniului II î.e.n.
Epoca fierului este mai slab reprezentată dar nu inexistentă. Astfel, la Ruseni s-a descoperit o aşezare de tip la Tene din sec.III-II î.e.n., urmele fiind din chirpici, fragmente ceramice specifice. Pe Dealul Mare, în Satul Nou (Ruseni) şi pe Dealul Puricenilor s-au descoperit alte aşezări aparţinând culturii Poieneşti, atribuite carpilor sec.III e.n.
În antichitate urmele nu se pierd, ci se continuă, afirmaţie susţinută de monedele găsite la marginea satului Borleşti. Monedele sunt dinari romani imperiali din secolele I.II e.n. cât şi fragmentele unui vas care este de factură carpică, datate de Virgil Mihăilescu Bîrliba – cercetător la Muzeul judeţean de Istorie Neamţ. Cel mai important tezaur însă, nu numai de pe plan local, ci şi din Moldova, este format din 1154 monede de dinari imperiali din sec.II e.n., descoperit în satul Puriceni. Tezaurul şi vasul scot în evidenţă faptul că proprietarul este autohton şi deosebit de bogat.Deşi epoca Severilor, 193-211 e.n, a fost liniştită, tezaurul atestă o perioadă neliniştită la marginea imperiului. Tezaurizarea începe cu monede de la Nero (12 bucăţi) sec.I e.n. până la începutul sec. al III-lea e.n. în timpul lui Septimius Severus (2 bucăţi).Perioada migraţiilor este marcată de un cimitir pe teritoriul satului Mastacăn, din sec.IV e.n., atribuit pe lângă migratori şi triburilor autohtone geto-dace.
Evul Mediu este bine reprezentat, nu atât prin urme arheologice, cât prin toponimie şi mai ales prin atestările documentare referitoare la aşezările ce existau pe teritoriul actual al comunei Borleşti. Mai observăm că, spre deosebire de perioada primitivă chiar şi antică, cât şi aşezările erau construite pe înălţimi bine apărate, frunţi de terase, pante ale dealurilor, în perioada medievală, aşezările coboară spre albiile cursurilor de apă, spre lărgimea luncii, dar în toate cazurile, cu pădurea în apropiere.Privitor la zona înconjurătoare, în care se găsesc comunele Tazlău, Rediu, Cîndeşti şi Piatra Şoimului, în Evul Mediu, se întâlnea o pânză de sate foarte vechi. Această regiune era cunoscută în vechime sub numele de ,,Cîmpul lui Dragoş,, nume ce apare foarte des în documente. Constantin Mătase susţine că acest nume vine de la Dragoş Viteazul, cunoscut curtean al voievozilor Roman I (1392), Ştefan I (1395) şi Alexandru cel Bun (1401-1408), acest boier fiind întâlnit şi sub numele de ,,Dragoş de la Neamţ,, în două documente la 29 iunie 1400 şi 16 septembrie 1408 – Ion Bogdan.
Ştefan Sorin Gorovei susţine însă că numele de ,,Câmpul lui Dragoş,, se referă la Dragoş Vodă Descălecătorul, care în 1347 a fost însărcinat de regele Ludovic cel Mare cu conducerea formaţiunii extracarpatice ce avea rol de apărare împotriva tătarilor.
Deci, la începutul sec. al XV-lea este menţionată existenţa pe teritoriul comunei Borleşti a satului Borleşti, Ursăşti – aflat la vest de primul şi Paşcani, actualul Ruseni, la est, toate pe valea Nechitului. Exisenţă menţionată alături de alte sate din zonă ca: Bărbăşenii, Dîmbeştii, drăguşanii, Jurcanii (C. Matasă 1935). În continuare, se întâlnesc alte şi ale documente care atestă existenţa deci continuitatea locuirii omeneşti pe teritoriul comunei Borleşti. Astfel, Alexandru cel bun la 1431 dăruieşte venitul vămii de la tazlău mănăstirii Bistriţa şi ,,pune sub ascultare mănăstirea Sf.Necuali unde a fost Huba şi cu satul şi cu moara şi cu seliştea, pe Nechit,,.
Putem trage concluzia că unele sate aveau o vechime mare, chiar sute de ani, o selişte (loc unde a fost satul) pe Nechit arată apariţia, dezvoltarea şi dispariţia unui sat, acum moşie pe Nechit, cu mult înaintea documentului. La 24 iulie 1436 sunt arătate satele ,,unde a fost Jude dîmba şi unde a fost Jude Draganici şi Poiana Rîului unde este bisercia şi Poiana Lungă şi Runcuşorul din vîrful dealului, toate pe Nechit. Aflăm de existenţa satului runcuşorul din Borleşti, Poiana Lungă cu bisercă (poiană) la vest de satul Mastacăn). Danie întărită de Şefan cel Mare la 8 septembrie 1457.
Menţiuni despre satele din ,,Cîmpul lui Dragoş,, sunt numeroase în timpul lui Şefan cel Mare care fie că le dăruieşte curtenitor fie că întăreşte stăpânirea asupra lor unor curteni ai săi.
Astfel, la 5 septembrie 1458 dăruieşte şi întăreşte panului Oană Grama o serie de sate şi poieni cât şi moara pe Nechit. Despre satul Mastacăn primele menţiuni documentare apar într-un act de la 1475 care arată că ,,Magdalina, fata lui Ilie Vătavu, vinde partea sa de fânaţ, Poiana Lungă (poiană menţionată mai sus) act de confirmare de către Şefan cel mare a vânzării moşiei în satul înfiinţat în urma ridicării la rangul de răzeşi a locuitorilor pentru faptele lor de vitejie şi dăruiţi de Ştefan cel Mare cu pământuri şi păduri.
Între anii 1674-1766 satul Mastacăn este mai des menţionat în documente, faţă de celelalte sate, pentru diferite pricini de proprietate.
Despre un alt sat al comunei, Şovoaia, se cunoaşte foarte puţin, numele fiind de la un boier Şova, stabilit pe aceste meleaguri la sfârşitul sec.XVI. În secolele XVIII-XIX referirile la comuna Borleşti aprloape lipsesc, dar apariţia datelor despre aceste sate mai târziu, ne determină să afirmăm că ele nu au dispărut ci nu s-a mai scris sau nu s-au păstrat documente referitoare la locuitorii satelor, ele existând chiar dacă nu au fos localizate în harta sa de către Dimitrie Cantemir.
Dintre puţinele informaţii din sec.XIX, unele le avem din ,,Condica liuzilor la 1803,, (C.Codrescu), în care se arată că satul Borleşti aparţinea încă Mănăstirii Tazlău, avea 101 locuitori, care se ocupau cu cărăuşia şi plutăritul. Satul avea loc destul şi aparţinea ţinutului Bacău. Satul Mastacăn (sau parte din el) era un sat răzăşesc, cu 30 de oameni, se ocupau cu agricultura, plutăritul şi aveau loc puţin. Deşi erau răzeşi, erau obligaţi să plătească un bir de 335 lei pe an. Aparţinea ţinutului Neamţ.
Se observă cum, datorită aşezării, în sudul ţinutului, satele comunei, sau doar unele, treceau când la un ţinut când la altul.
În sfârşit, în anul 1864, ia naştere cel mai nou sat al comunei, Rusenii Noi, în urma împroprietăririi ţăranilor cu pământurile secularizate de la mănăstiri sau de la boieri, chiar dacă aceştia s-au opus pe toate căile.
Menţionăm faptul că locuitorii comunei Borleşti au luat parte la Războiul de Independenţă din 1877, în cadrul Regimentului 14 Dorobanţi, citat de domnitor pentru fapte de vitejie.

COMUNA ÎN CIFRE

0
ha suprafața totala
0
locuitori
0
de gospodarii
0
sate componente