Comuna Borleşti are un relief accidentat, format din munţi mijlocii aparţinând  orogenului carpatic, la marginea estică a zonei flişului extern din cadrul Carpaţilor Orientali, ca şi din dealuri, unele cu pante domoale, altele cu aspect de mameloane şi pante ce trec uneori de 40, aparţinând unităţii subcarpatice din cadrul Subcarpaţilor Moldovei. În raport cu direcţia NV-SE a cutelor caracteristice flişului, Valea Nechitului are un caracter transversal, în timp ce văile afluente au o direcţie longitudinală.

 Datorită poziţiei sale geografie, acest teritoriu se încadrează în ţinutul climatic al munţilor mijlocii din partea estică a Carpaţilor

 Vegetaţia în zona e munte se încadrează în zona fagului la limită cu stejarul, întâlnindu-se şi conifere mai ales în amestec.

Reţeaua hidrografică este bogată, dar cursurile au debite şi lungimi reduse. În afara celor două râuri, Bistriţa şi Nechit, satele comunei sunt străbătute şi de alte cursuri dintre care unele seacă complet în perioadele de secetă îndelungată. Dintre cursurile mai importante, amintim: Nechizelul, Petreasa, Mastacănul, pârâul Podului, pârâul Balanu.

 Solurile sunt în general brune de pădure, slab şi moderat erodate, unele puternic, iar pe văi se întâlnesc soluri aluvionare, eluviale, cu grade diferite de eroziune. Textura este de la cea lutoasă la luto-nisipoasă care favorizează alunecările şi eroziunea solului.

Din punct de vedere administrativ, comuna este formată din cinci sate, însumând o populaţie, aşa cum a rezultat după ultimul recensământ din anul 2002 – de 9.650 locuitori. Actuala alcătuire datează din anul 1968, în urma reformei administrative.

Satele componente sunt:

• Borleşti – reşedinţa comunei
• Ruseni
• Mastacăn
• Şovoaia
• Nechit.

Urmând şoseaua Piatra Neamţ – Roznov – Tazlău – Moineşti, pe teritoriul comunei întâlnim: pe un traseu paralel cu râul Bistriţa, de la comuna Roznov începe satul Ruseni, pe o distanţă de 5 km, traversând cursul Nechitului până la hotarul de sud cu comuna Rediu. De la pârâul Nechit satul se ramifică pe două direcţii: Rusenii Noi urmează direcţia amintită până la comuna Rediu, iar alta pe valea Nechitului până  la întâlnirea cu satul Borleşti, pe direcţia E-V. Satul este aşezat pe terasele Bistriţei de 2 m – 50m. Partea numită Rusenii Vechi este mai aproape de terasa de 50 m, iar Rusenii Noi, cum arată şi numele, este mai recent întemeiat, spre terasele de luncă ale Bistriţei şi Nechitului. Satul este compact cu tendinţe de sistematizare, dar există şi câteva gospodării mai izolate la 1-2 km în lunca Bistriţei.

 Satul Borleşti urmează cursul pârâului Nechit, afluent al Bistriţei, pe o distanţă de 6 km, mai ales în sectorul principal al vetrei satului. O ramificaţie însoţeşte şoseaua spre Tazlău până aproape de această comună, pe o direcţie SV, unde sunt case mai răsfirate. Prima parte a satului Borleşti este cuprinsă între dealul Cucului, la nord cu un versant uşor înclinat şi terasa de 35-40 m la sud, dealul Căţin şi Dealul Dâmbeşti. Fruntea terasei de 35-40 m are o pantă mare cu suprafaţa denivelată datorită alunecărilor fixate şi activităţii torenţiale. Încercările de împădurire, bine venit, nu s-au soldat cu reuşite. Totuşi, există o vegetaţie formată din arbuşti, vegetaţie ruderală şi copaci izolaţi, pomi fructiferi, datorită acţiunilor antropice izolate sau înmulţirii naturale.

 Spre SE se înalţă Dealul Căţin, în prezent folosit ca păşune comunală, un deal asimetric, mai abrupt spre nord şi un versant mai înclinat spre est şi sud, versant cultivat în prezent. Acest deal cât şi podul terasei de 35-40 m, au fost împădurite, păduri defrişate treptat, datorită nevoilor de spaţiu construibil, suprafeţe agricole şi material lemnos. Se mai întâlnesc, rar, martori izolaţi din această pădure şi solul specific pe care activitatea agricolă nu l-a schimbat încă prea mult. Terenurile mai plate sunt ocupate de suprafeţele destinate arăturilor, iar versanţii sunt plantaţi cu livezi. Spre vest, satul este mai compact, mai vechi, cu gospodării mai temeinice. Datorită pantei domoale, terasele de pe malul stâng al Nechitului sunt mai locuite, pe malul drept locuinţele fiind mai împrăştiate.

 Satul Mastacăn este situat în nordul comunei, cu o aşezare pitorească şi un relief de dealuri şi văi, unele cu pante destul de abrupte. Terenul este folosit pentru agricultură, terenuri arabile spre est, păşuni şi fâneţe în partea de vest.

 Satul Şovoaia, aparţine comunei de la ultima împărţire teritorial-administrativă din anul 1968. Este un sat de tip răsfirat, cu casele împrăştiate pe un spaţiu larg.

 Satul Nechit, la 5 km de satul Borleşti, în amonte pe cursul pârâului Nechit, este izolat şi influenţat de relief cu valea relativ îngustă a pârâului. Este amplasat pe partea stângă a acestuia, unde versantul are o înclinare mai mică sau valorifică existenţa unor mici bazinete ale văii Nechitului. Atât relieful cât şi clima îşi pun amprenta asupra cadrului natural, terenurile arabile au caracter insular şi suprafeţele reduse, în schimb păşunile şi fâneţele sunt mai numeroase. Clima este în general mai răcoroasă şi se simte mai bine efectul circulaţiei aerului munte-vale.

 Comuna are în apropiere, oraşul  Roznov, nou înfiinţat în anul 2004, care se află situat faţă de satul reşedinţă de comună, la o distanţă de 9 km. Municipiul Piatra Neamţ, reşedinţă de judeţ, se află situat la o distanţă de 25 km faţă de comuna Borleşti.